Перейти до вмісту

Усі розділи

Știință

486 статей у цьому розділі

МоваROEN

Știință +1

Sistemul Solar a expulzat cândva o planetă gigantică

Modelele cosmologice moderne sugerează că o a cincea planetă gigantică a existat în Sistemul Solar primordial, înainte de a fi ejectată în spațiul interstelar.

  • Modelul Nisa sugerează existența unei a cincea planete gigantice în Sistemul Solar primordial.
  • Interacțiunile gravitaționale timpurii ar fi ejectat-o în spațiul interstelar, acum miliarde de ani.
  • Localizarea ei este imposibilă cu mijloacele actuale — ar rătăci nevăzută printre stele.

Читати

Știință +2

O nouă teorie atacă paradoxul informațional al găurilor negre

Cercetători teoreticieni propun că găurile negre nu distrug informația — o ipoteză care ar putea reconcilia mecanica cuantică cu relativitatea generală.

  • Paradoxul informațional pune în conflict mecanica cuantică cu relativitatea generală de decenii.
  • Noua teorie susține că informația supraviețuiește în radiația emisă de gaura neagră.
  • Propunerea nu a fost validată experimental și urmează recenzia comunității științifice.

Читати

Știință +1

Un lac din California a reapărut după 130 de ani, apoi s-a retras

În Valea San Joaquin, un lac drenat în secolul al XIX-lea a revenit spectaculos la suprafață, înghițind drumuri și câmpuri, înainte de a dispărea din nou.

  • Lacul din Valea San Joaquin fusese drenat acum aproximativ 130 de ani pentru agricultură.
  • Revenirea sa a inundat drumuri, câmpuri și linii electrice, apoi apa s-a retras brusc.
  • Fenomenul este asociat precipitațiilor extreme și memoriei hidrologice a terenului.

Читати

Știință +2

Flamingii cuceresc Veneția: populații record în lagună

Păsările roz, aproape absente în urmă cu 25 de ani, s-au înmulțit spectaculos în văile de pescuit și zonele umede din jurul orașului.

  • Flamingii au apărut în laguna Veneției abia la începutul anilor 2000, acum ating numere record.
  • Coloniile preferă văile de pescuit și zonele umede, bogate în crustacee și alge.
  • Expansiunea face parte dintr-un tipar mediteranean mai larg, susținut de protecția habitatelor.

Читати

Știință +2

Ce face creierul la un concert live, potrivit cercetătorilor

Un studiu de la Northeastern University explorează mecanismele cerebrale care fac muzica live o experiență distinctă față de orice ascultare acasă.

  • Cercetători de la Northeastern University au studiat răspunsul neuronal specific concertelor live.
  • Sincronizarea neuronală între membrii publicului este mai puternică decât la ascultarea înregistrărilor.
  • Impredictibilitatea interpretării live declanșează eliberare de dopamină mai intensă.

Читати

Știință +2

Ruda bipedă și fără dinți a crocodilului, descoperită în Triasic

Labrujasuchus expectatus, o reptilă din Triasic, răstoarnă imaginea clasică a crocodilianilor: mergea pe două picioare și nu avea dinți.

  • Labrujasuchus expectatus este o rudă triasică a crocodilienilor, bipedă și fără dinți.
  • Specia seamănă cu ornithomimozaurii, deși cele două grupuri nu sunt înrudite — evoluție convergentă.
  • Descoperirea arată că linia crocodilienilor a explorat morfologii radical diferite în Triasic.

Читати

Știință +2

Scut magnetic orbital, găuri negre fără singularitate și criza iubirii

Trei descoperiri ale săptămânii: un „airbag" spațial contra furtunilor solare, o teorie nouă despre găurile negre și un studiu despre cum individualismul modern erodează atașamentul afectiv.

  • Un scut magnetic orbital ar putea devia furtunile solare și proteja infrastructura Pământului.
  • Găurile negre ar putea exista fără singularitate în centru, potrivit unor noi modele matematice.
  • Individualismul modern reduce statistic capacitatea oamenilor de a se atașa afectiv.

Читати

Știință +1

Cortizolul perturbă simțul orientării în spațiu

Cercetători din Bochum au descoperit, prin imagistică RMN, că hormonul stresului interferează cu rețeaua cerebrală responsabilă de navigație.

  • Cortizolul perturbă rețeaua cerebrală de navigație și orientare spațială.
  • Studiul din Bochum a folosit imagistică RMN pentru a urmări activitatea creierului sub stres.
  • Dezorientarea în spații familiare poate fi o consecință biologică, nu de neatenție.

Читати

Știință +2

Henri Coandă: 140 de ani de la nașterea inventatorului efectului care îi poartă numele

Savantul român a descoperit efectul aerodinamic „Coandă" și a contribuit la dezvoltarea motorului cu reacție — moștenire științifică vie până azi.

  • Henri Coandă s-a născut pe 7 iunie 1886 și a murit în 1972, la 86 de ani.
  • Efectul Coandă descrie alipierea unui jet de fluid de o suprafață curbă — principiu cu aplicații tehnice largi.
  • Coandă a contribuit și la dezvoltarea timpurie a motorului cu reacție.

Читати

Știință +3

Cercetătorii au schimbat direcția turbulenței, răsturnând o teorie de 80 de ani

Fizicienii de la Universitatea din Pittsburgh au demonstrat că fluxul de energie în turbulențe poate fi controlat — cu aplicații în oceanografie, medicină și climatologie.

  • Cercetătorii din Pittsburgh au inversat direcția fluxului de energie în turbulențe.
  • Descoperirea contestă o teorie fundamentală din fizica fluidelor, veche de 80 de ani.
  • Aplicații posibile: prognoze climatice mai precise, oceanografie și tehnologii medicale.

Читати